"Schengen n-are nimic de-a face cu romii, cu verificarile, dar lupta impotriva coruptiei are totusi ceva de-a face cu intrarea Romaniei in spatiul Schengen, care inseamna acces la o baza de date sensibila. Cum puteti sa preveniti ca statul n-o sa fie vandut la cel care da mai multi bani? Schengen este construit pe incredere: eu, stat, am incredere in tine sa-mi controlezi granitele si sa-mi emiti tu vizele". Cu aceasta intrebare-repros adresata ministrului de interne, Traian Igas, la Bruxelles se face tot mai apasat o legatura intre aderarea la spatiul Schengen si problema coruptiei din Romania. Ideea nu este, totusi, noua. Ea a aparut inca din vara lui 2008 si, de atunci, oficialii europeni se straduiesc sa o introduca in rapoarte oficiale, iar autoritatile romane sa o elimine de acolo. Si totusi, ce legatura are una cu alta?
Marti, 9 noiembrie, au avut loc la Bruxelles, doua evenimente separate, aparent fara legatura. Pe de-o parte, ministrul de interne, Traian Igas, a prezentat in fata mai multor parlamentari europeni, la o conferinta organizata de fundatia Hanns Seidel, un raport tehnic triumfalist. In opinia sa, Romania va fi gata, in martie 2011, sa intre in spatiul Schengen. Pe de alta parte, europarlamentarul PDL, Monica Macovei, si doua ONG-uri din Romania (SAR si CRPE) au transmis, in cadrul unei audieri organizate in PE, un mesaj puternic in favoarea mentinerii Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) in domeniul justitiei, cu argumentul ca institutiile anticoruptie din Romania au rezistat, in primul rand, datorita MCV, si mai putin gratie politicienilor romani, ostili ANI sau DNA.
Desi cele doua evenimente s-au desfasurat separat, legatura intre Schengen si Coruptie, a devenit o tema tot mai prezenta la Bruxelles, atunci cand se vorbeste despre Romania. "România este gata, din punct de vedere tehnic, pentru a se integra în spaţ
