Dacă în anul I sunt opt studenţi înscrişi la specializarea Filologie Clasică, în anul II nu mai este niciunul, pe când în ultimul an a mai rămas unul singur. Pasiunea i-a făcut să se apuce să înveţe aşa-numitele „limbi moarte” - latina şi greaca veche -, însă realitatea îi face pe majoritatea dintre ei să se reprofileze. 25% dintre absolvenţi preferă să „îşi vândă creierul în străinătate“.

Cei nouă studenţi înscrişi la specializarea Filologie Clasică (latină şi greacă veche), la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), nu au nevoie de o sală de cursuri, iar despre un amfiteatru studenţesc nici nu poate fi vorba. Învaţă într-o cameră mică destinată iniţial profesorilor, sala catedrei de limbi clasice a Facultăţii de Litere din Cluj, pe un mobilier vechi de când s-a înfiinţat Universitatea, vegheaţi îndeaproape de portretele lui Quintus Horatius Flaccus, Homer şi Platon.

Vremurile în care sala era plină de profesori, în anii `90, atunci când secţia se afla în plină glorie şi absolveau 40 de filologi de limbi clasice, au apus demult. Acum, sala nu se umple nici măcar cu studenţi, ce abia se văd de teancul de cărţi îngălbenite şi scorojite, cu miros de vechi. Pentru studenţi însă, dicţionarele cu file rupte, care au trecut prin zeci de mâini, şi scrierile editate acum peste 100 de ani, reprezintă adevărate cărţi sfinte.

Cei nou studenţi care învaţă la Cluj sunt sunt ultimii mohicani ai limbilor clasice - latina şi greaca veche. Ei se află printre puţinii tineri din România care au decis să studieze două limbi ce le oferă sanşe minime de angajare.

Invaţă greaca şi latina din pasiune

Dacă în anul I sunt opt studenţi înscrişi la filologie clasică, în anul II nu mai este niciunul, pe când în ultimul an a mai rămas unul singur. Marin Nicoară (42 de ani) a ales să studieze „filologie clasică” pentru a-l ajuta în cadrul doct