Timp de 8 ani (1954-1962), la Râmnicu Sărat, Corneliu Coposu a fost încarcerat în regim sever de izolare, uitând chiar să vorbească. Tratamentul aplicat deţinuţilor politici l-a împins într-o stare gravă de sănătate, el fiind mutat în 1962 în domiciliu forţat, la Rubla, pe Valea Călmăţuiului, în Bărăgan.

Dar starea precară a existenţei sale fizice nu i-a afectat spiritul şi principiile ţărăniste. În anii ce au urmat, a dus o viaţă sub condiţia sa, ca muncitor necalificat pe şantierele de construcţii, în pofida pregătirii sale juridice şi economice. Securitatea nu a slăbit ochiul critic dezvoltat pentru Coposu. A fost nu doar urmărit şi convocat periodic de securişti: între 1964 şi 1989 i s-au făcut 27 de percheziţii, în care i-au fost confiscate zeci de documente şi manuscrise.

Fosta mână dreaptă a primului-ministru Iuliu Maniu, între 1937 şi 1947, Corneliu Coposu a înviat spiritul ţărăniştilor chiar în zilele Revoluţiei din decembrie 1989, când într-un mesaj manifest anunţa reintrarea în viaţa publică a Partidului Naţional Ţărănesc (ulterior Creştin-Democrat).

Citiţi întreaga biografie a lui Corneliu Coposu aici.

Corneliu Coposu după 1990

"Este un clişeu să întrebi ce a însemnat Corneliu Coposu pentru PNŢCD. Este părintele partidului după 1990. Executorul testamentar al lui Iuliu Maniu. Nu a lăsat partidul să moară!", declară pentru România liberă Online, Radu Sârbu, actualul preşedinte al PNŢCD.

Marian Miluţ, fost preşedinte PNŢCD (2007-2010): "Corneliu Coposu? Probabil cel mai marcant politician roman de după 1989. Din păcate el nu a fost apreciat la adevărata sa valoare. Chiar după 1990 el vorbea de aderarea ţării la Uniunea Europeană, despre economia de piaţă, era un adevărat vizionar."

PNŢCD astăzi

Partidul Ţărănist este aproape inexistent pe scena politică actuală. "Guvernarea Convenţiei Democrate Române (1996-200