Supermarketul „Muncă şi Meserii“: rafturi ordonate cu meseriaşi, debutanţi şi supracalificaţi, tot ce ţi-ai putea imagina, împachetaţi frumos de cei care i-au pregătit. E un supermarket virtual, prin ale cărui raioane te poţi plimba cu coşul să-ţi găseşti angajaţii. În cotloanele mai ascunse, sînt, la ofertă, cîteva produse exotice. Printre altele, paste cu nevăzători, deficienţe mintale la tetrapak, handicap locomotor liofilizat şi cîteva conserve cu schizofrenie. Pe acestea din urmă chiar că nu le cumpără nimeni, de au ajuns să se prăfuiască pe raft şi să prindă aerul acela rusty-vintage, de mai degrabă le-ai folosi ca obiect de decoraţiuni interioare pentru un thriller cu Humphrey Bogart într-un resort colonial.
Oare de ce nu se vinde produsul ăsta? De ce nu vrea (aproape) nimeni să angajeze persoane cu schizofrenie, în condiţiile în care cel puţin jumătate din cele care au diagnosticul acesta ar putea face faţă onorabil unui loc de muncă? Mă voi opri puţin asupra procesului de producţie a conservei cu schizofrenie, propunînd, ulterior, şi o formulă de rebranding care să facă acest bun mai comercial.
Botulism, E-uri şi alţi compuşi toxici?
Schizofrenia este o tulburare misterioasă care dezbină omul de propriul său destin. Undeva în jurul vîrstei de 20 de ani, de cele mai multe ori, episoade „de poveste“, cu elemente halucinatorii şi delirante, fracturează inserţia în comunitate, punînd persoana pe şinele spitalizărilor şi a unui contact de multe ori îndelungat cu sistemul psihiatric.
DE ACELASI AUTOR Bunici, eroi şi altruisme eXtreme Micuţa chinezoaică, psihoterapia şi anxietatea Mama Natură și agentul 0,7 Pupat Piața Dependenței Asta nu înseamnă că schizofrenia e un stigmat care automat duce către marginalizare. În aproximativ un sfert dintre cazuri, după un prim episod, urmează puţine alte momente de tulburare, iar revenirea este to
