Comemoram 15 ani de la disparitia Seniorului, iar autoritatile statului nu au reusit sa reaseze placa memoriala ce strajuia, pana nu demult, intrarea casei lui Corneliu Coposu.
A devenit aproape obisnuinta ca, an de an, vandalizarea memoriei lui Corneliu Coposu sa-si faca simtita prezenta.
Daca anul trecut statuia Seniorului de la Iasi a fost vandalizata, probabil nu intamplator, chiar in noaptea comemorarii a 14 ani de la moartea acestuia, anul acesta un gest similar a avut loc in noaptea zile de 13 septembrie, cand, placa memoriala ce atesta, prin prezenta sa, resedinta unde a locuit regretatul politician taranist, a fost distrusa.
Dealtfel resedinta are o istorie tumultoasa. Zilele mineriadelor de la inceputul anilor '90 nu au trecut fara a lasa aprente vizibile de violenta asupra locuintei Seniorului. Cine sunt insa "minerii" de astazi? Cine sunt cei care si-au asumat rolul de continuatori ai unei expresii de violenta pe care o credeam apartinand trecutului?
Ramane ca autoritatile statului sa-si faca datoria si sa identifice, in masura in care se poate, autorii acestor acte reprobabile.
Daca Seniorul a reprezentat un simbol al procesului de democratizare al Romaniei, un om care prin verticalitatea sa s-a impus ca etalon moral al politicianului roman si chiar al oamenilor de rand, cei care produc astfel de acte de vandalism nu se pot situa decat in opozitie cu valorile propovaduite de Corneliu Coposu, deci la opusul democratiei si al moralitatii.
Impasul in care se regaseste societatea romaneasca, erodata de atatia ani de tranzitei, este atat de natura politica si economica, cat si, mai ingrijorator, de natura morala. O societate ajunsa sa-si vandalizeze simbolurile isi reneaga astfel valorile si reprele riscand sa alunece, usor, dar sigur, pe panta disolutiei.
Comemoram 15 a
