Abdulah (Dagaçar), Aziz, Mithat şi Bayram sînt experţi. Au program flexibil, ştiu totul despre orarul magazinelor şi al restaurantelor, sînt harnici şi competenţi. Mai exact, Abdulah, Aziz, Mithat şi Bayram sînt profesionişti ai gunoiului. În fiecare zi, bîntuie Istanbulul cu un fel de cărucior improvizat, colectînd materiale reciclabile – fier, hîrtie, cartoane, pet-uri, doze de aluminiu. Sînt cetăţenii invizibili ai unei mari capitale.
Mr. Dagaçar and the Golden Tectonics of Trash (Dl Dagaçar şi tectonica de aur a gunoiului) e cea mai recentă producţie a colectivului german Rimini Protokoll şi a avut premiera la sfîrşitul lui octombrie, la garajistanbul, în cadrul programului Istanbul – Capitală Culturală Europeană. O poveste subtilă, emoţionantă despre demnitate şi existenţa tăcută a celui-de-alături, la graniţa economiei capitaliste – unde, evident, şi gunoiul se poate transforma în galbeni. Comentaţi şi contestaţi – inclusiv în România, după prezentarea la Bucureşti a proiectului lor Karl Marx: Capitalul. Volumul I – pentru că, aparent, dau de pămînt cu tradiţia teatrului ca ficţiune, eliminînd, înainte de toate, actorul profesionist, membrii Rimini Protokoll (Helgard Haug, Stefan Kaegi şi Daniel Wetzel, lucrînd împreună din 2000, în diferite combinaţii) aduc pe scenă „teatrul profesioniştilor“ în viaţă reală, performîndu-şi propriile experienţe existenţiale, într-o structură dramaturgică interesată de ceea ce grupul german numeşte „protocoale“ (în genul informatic): modele, scheme, reguli atribuind funcţii şi roluri în structura socio-politică. În cazul de faţă, funcţia invizibilităţii pentru a supravieţui într-o lume ostilă.
DE ACELASI AUTOR Împreună pentru totdeauna Actorul nostru, slujbaşul nostru Desant literar iberic la Bookfest Promisiunile trecutului estic În Dl Dagaçar…, poveştile de viaţă ale protagoniştilor sînt, în materie de fapte,
