În anii de dinainte de revoluţie, să fii cadru didactic atât la ţară, cât şi la oraş era o mândrie. În prezent însă, situaţia s-a schimbat semnificativ. Pentru că e muncă multă şi banii sunt puţini, elevii eminenţi nu mai vor să îmbrăţişeze această carieră.

Chiar dacă încă nu a fost realizat un sondaj profesionist în acest sens, cariera de profesor nu mai este nici pe departe la fel de atractivă pe cât era în anii trecuţi. Aceasta este concluzia la care a ajuns un cadru didactic cu zeci de ani de experienţă la Colegiul Naţional (CN) „Carol I“, în urma unui sondaj recent realizat cu ajutorul elevilor din şcoală. „I-am întrebat pe elevii unei clase de excepţie dacă vor să devină profesori sau nu şi i-am rugat să-şi argumenteze răspunsul. Din păcate, nici măcar unul nu a răspuns afirmativ la întrebare. Păi, dacă elevii de excepţie nu doresc să devină profesori, cine doreşte? Cine devine profesor în România, cine va avea grijă de educaţia copiilor şi nepoţilor noştri?“, a fost întrebarea firească pusă de Valentin Băluţoiu, profesor la CN „Carol I“, care a explicat că toţi cei întrebaţi şi-au exprimat dorinţa de a-şi găsi un loc de muncă în străinătate.

Această tendinţă nu se manifestă de ieri, de azi, ci de ani întregi. Astfel, situaţia va avea un impact negativ asupra învăţământului românesc şi ulterior asupra pieţei forţei de muncă din ţara noastră, mai ales că, pentru a avea elevi şi profesionişti foarte buni, este nevoie de îndrumători foarte buni. „La zece ani de la terminarea liceului ne întâlnim cu absolvenţii şi fiecare spune ce carieră a îmbrăţişat. Cred că 1-2% din elevii noştri devin cadre didactice“, a adăugat Valentin Băluţoiu.

„Nu ne facem profesori pentru că este muncă multă şi plată puţină“

Motivul pentru care elevii ignoră posibilitatea de a îmbrăţişa această carieră este unul cât se poate de simplu şi de dureros în