Două tendinţe mari sunt la această oră în lume, iar România trebuie să deschidă bine ochii pentru a vedea cum se poate proteja de eventualele efecte negative sau chiar cum le poate folosi.
Pe de o parte scumpirea mărfurilor pe plan internaţional, de la aur şi argint până la grâu şi soia, dar şi la carne, cafea sau petrol. Este o tendinţă motivată în mod fundamental de cele două miliarde de chinezi, indieni şi alţi locuitori ai ţărilor emergente care intră în clasa mijlocie şi încep să consume. Şocul Lehman Brothers din toamna anului 2008, care a dus la prăbuşirea comerţului internaţional cu 30%, a întrerupt această tendinţă. În 2010 a reînceput însă.
Pe de altă parte, a doua tendinţă majoră este injectarea în pieţele financiare a unor cantităţi imense de bani. Chiar în această săptămână, Rezervele Federale, banca centrală a SUA, au anunţat că vor împrumuta 600 miliarde de dolari direct Trezoreriei SUA până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului viitor, câte 85 mld. lunar. Mişcarea a fost criticată în toată lumea, din Germania până în China, dar este apărată de oficialii americani.
În debutul crizei economice, în ianuarie 2008, cu opt luni înainte ca toată lumea financiară să fie aproape dărâmată de şocul Lehman Brothers, scriam în ZF: "Banii încep să nu mai aibă valoare, în timp ce aurul, petrolul, grâul, cimentul şi oţelul au explodat în ultimii 10 ani. Oamenii care manipulează banii pierd, câştigă cei care stăpânesc marfa. În lume sunt tot mai căutaţi oamenii care transformă lucrurile, inginerii, în dauna finanţistilor. Alchimia transformării banilor din bani, folosirea resurselor şi competenţelor pentru a născoci produse financiare tot mai sofisticate îşi pierde magia odată cu marea criză a creditelor ipotecare din SUA".
Ideea era că scoaterea zăgazurilor politice de acum 20 de ani - căderea Zidului Berlinului - şi revoluţia t
