Bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor se află acum pe lamă de cuţit. Un acord între Parlamentul European şi statele membre nu a fost găsit joi. O ultimă tentativă de conciliere este prevăzută pentruluni, 15 noiembrie. Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor se află acum pe lamă de cuţit. Un acord între Parlamentul European şi statele membre nu a fost găsit joi. O ultimă tentativă de conciliere este prevăzută pentruluni, 15 noiembrie.

Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Eşecul este cauzat de încăpăţânarea Parlamentului European, care vrea să fie tratat ca un adevărat partener de negociere, a explicat joi seară preşedinţia belgiană a Uniunii Europene, după o zi de discuţii, în care nimeni nu a cedat de fapt.

Parlamentul acţionează însă în interesul contribuabililor şi doreşte să se asigure că banii sunt folosiţi inteligent, spune preşedintele instituţiei, Jerzy Buzek.

Deputaţii europeni ar fi dorit o mărire de buget cu 6,2% pentru anul viitor, faţă de anul acesta. Mai modestă, Comisia Europeană propusese o mărire de 5,9%, însă doar un procent timid de 2,9 va fi probabil în cele din urmă reţinut.

Aceasta este bătălia aproape câştigată de Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Olanda, care şi-au anunţat intenţia de a bloca discuţiile, încă de la începutul zilei de negocieri.

Marea Britanie argumentează că pe timp de criză, în care mai toate guvernele naţionale aplică planuri de austeritate, o creştere importantă a bugetului comunitar este indecentă.

Parlamentul European a cerut în schimb ca în cele 2,9 procente să se găsească o finanţare robustă a politicilor sociale şi a celor de creare a locurilor de muncă.

Legislativul leagă un posibil acord şi de diversificarea resurselor proprii ale UE, prin crearea unor impozite