Curtea Constituţională şi-a publicat motivaţia deciziei prin care a stabilit că asumarea răspunderii Guvernului pe legea educaţiei este neconstituţională. Pe scurt, Executivul nu-şi poate asuma răspunderea asupra unei legi, decât în cazuri de urgenţă, de exemplu, atunci când nu e posibilă adoptarea acelui act normativ prin proceduri parlamentare normale.
Curtea Constituţională şi-a publicat vineri, 12 noiembrie, motivaţia deciziei prin care a stabilit că asumarea răspunderii Guvernului pe legea educaţiei este neconstituţională.
Pe scurt, Executivul nu-şi poate asuma răspunderea asupra unei legi, decât în cazuri de urgenţă, de exemplu, atunci când nu e posibilă adoptarea acelui act normativ prin proceduri parlamentare normale.
"Aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, respectiv prin Decizia 1557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 40 din 19 ianuarie 2010, «la această modalitate simplificată de legiferare (prin asumarea răspunderii de către Executiv - n.r.) trebuie să se ajungă in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă»", se arată în motivaţia Curţii.
Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională mai argumentează că "angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Prin urmare, chiar dacă la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă nici unei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernulu