În 1991, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Federaţia Internaţională de Diabet au decis să desemneze ziua de 14 noiembrie ca Ziua Mondială a Diabetului, urmând ca în această zi să se desfăşoare, în fiecare an, acţiuni coordonate la nivel mondial, care să atragă atenţia asupra acestei maladii cu o dinamică epidemiologică îngrijorătoare încă de atunci. În comunicatul oficial al OMS pentru anul 2010 se menţionează că numărul de 220 de milioane de persoane cu diabet se va dubla până în anul 2030. (...)

Data de 14 noiembrie a fost aleasă pentru a-l omagia pe unul din cei doi premianţi Nobel creditaţi cu descoperirea insulinei, Frederick Banting (născut la 14 noiembrie 1891). Compatrioţi ai profesorului Nicolae Paulescu, cred că putem să fim dezamăgiţi de această alegere, cel puţin pentru faptul că F. Banting poate fi socotit ca având cea mai modestă contribuţie ştiinţifică dintre toţi cei care au contribuit la această epocală Publicitate descoperire. În spiritul echităţii şi al neutralităţii, poate că alegerea de către cele două importante foruri mondiale a zilei de 11 ianuarie, când, în 1922, s-a făcut prima injecţie cu insulină la om, ca „Zi a Diabetului“ ar fi fost mai inspirată. Trecând peste această „rană încă deschisă“ a medicinii româneşti, 14 noiembrie 2010 trebuie să ne dea din nou ocazia de a atrage atenţia opiniei publice asupra tendinţei îngrijorătoare de creştere a prevalenţei diabetului zaharat (şi a obezităţii) şi în ţara noastră şi asupra faptului că aceasta a devenit o problemă de sănătate publică, credem, prioritară. Încă prea mulţi pacienţi cu diabet îşi pierd vederea, ajung la amputaţii de membre inferioare, intră în programe de dializă renală şi constituie peste 25% din pacienţii secţiilor de Cardiologie.

Sloganul sub care se desfăşoară anul acesta „Ziua Mondială a Diabetului“ este „Să ţinem diabetul sub contro