"Am spus ca o sa vina un moment cand am sa ma intorc la nai, nu pentru ca o sa-mi impun, sau pentru ca o sa am o strategie, ci pentru ca o sa fac ce simte sufletul meu. In 2009 am simtit ca proiectul Damian Brothers s-a epuizat din punct de vedere sufletesc, la fel cum se epuizeaza o relatie cu cineva. Si m-am intors la nai", a explicat Damian Draghici saptamana aceasta, in cadrul conferintei de dinaintea concertului pe care ar artistul il va sustine vineri, 12 noiembrie, la Sala Palatului, alaturi de Eddie Daniels si Diane Schuur.
Nu am vrut sa mai implic folclorul, am vrut sa legitimez naiul, sa intre in lumea jazzului adevarat, sa nu mai zica lumea ca e un folclor facut ca un fel de "cafe concert", un fel de pacalici.
Damian Draghici, despre noile sale piese"Cand m-am intors la nai stiam ca o sa fac jazz, dar nu stiam ca o sa ma reindragostesc asa de nai. In primele saptamani am inceput sa studiez putin, cate doua-trei ore, dupa care, dupa vreo luna jumatate, a devenit o obsesie. Ultimul an l-am petrecut intr-o camera din New York, studiind cate 12 ore sau 14 ore pe zi. Si am avut o viata fara Brothers, fara sarmale, fara whiskey, fara sprit, fara tigari, fara cafea, fara nimic altceva. Deci sunt un fel de calugar".
Damian Draghici a precizat ca in aceasta perioada lucreaza la un nou album, pentru care nu are inca un titlu.
"Am inregistrat 14-15 piese, dar trebuie sa inregistram aproape 30. In cadrul albumului care este in derulare e vorba mai mult de un omagiu al meu, adus artistilor de jazz si fiecarei piesei care a avut impact asupra mea la o anumita varsta. Am luat piese precum Spain a lui Chick Corea, care mi-a ramas in minte de cand am ascultat-o prima oara, la 14 ani, sau o piesa a lui Eddie Daniels, o ascultam cand aveam 11 ani".
Ultimul an l-am petrecut intr-o camera la New York, studiind cate 12 or
