Legea parteneriatului public-privat (PPP), atacata oficial de Presedintie si criticata de oficiali pe holurile Comisiei Europene, este aproape de a-si face efectele. Normele de aplicare, obtinute de HotNews.ro, arata clar ce categorii de lucrari pot intra in sfera PPP, putind fi atribuite doar prin negociere, fara licitatie: spitale, scoli, drumuri (comunale, judetene, nationale si europene), cai ferate, conducte de petrol si gaze, porturi, aeroporturi sau resursele naturale din platoul continental al Marii Negre. Desi o analiza a casei de avocatura NNKP arata ca legea PPP are prevederi neconstitutionale, surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca primarii si sefii de consilii judetene au inceput deja sa caute proiecte eligibile.
Informatia pe scurt:
Legea parteneriatului public-privat, care instituie arbitrariul in alegerea partenerilor privati, a declansat "vinatoarea de oportunitati" in rindul primariilor si consiliilor judetene Normele metodologice arata ca resursele naturale din platoul continental pot fi exploatate prin PPP, la fel ca si constructia de sosele, hidrocentrale, spitale, oleoducte sau cimitire Legea contine prevederi neconstitutionale, contrare dreptului comunitar si ingradeste accesul la justitie - analiza
Miza si scurt istoric al Legii PPP
Legea PPP a fost publicata in Monitorul Oficial la 5 octombrie 2010. Forma initiala a legii fusese retrimisa spre examinare Parlamentului de presedintele Basescu (vezi aici cererea de reexaminare). Acesta considera, printre altele, ca legea confera puteri discretionare partenerului public. Parlamentul a votat insa legea intr-o forma foarte aproape de cea initiala, beneficiind si de tacerea cvasi-totala din media. (Reamintim ca la votul initial, legea a trecut cu cvasi-unanimitate).
Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca reactia oficialilor CE
