România are un buget cu venituri şi cheltuieli nerealiste care duce lipsă de credibilitate, cea mai mică absorbţie a fondurilor europene dintre ţările UE, o administraţie fiscală teritorială care creşte costurile de colectare şi care ar trebui înlocuită cu un sistem informatic bine pus la punct şi un call-center, se arată în evaluarea funcţională efectuată de Banca Mondială în sistemul de finanţe publice.

În ultimul raport al Băncii Mondiale prezentat de gândul.info, România este prezentată drept ţara cu un buget făcut după ureche, direcţionat politic, şi cu un Minister de Finanţe cu mai mulţi angajaţi decât în Anglia.

Documentul nu are caracter public şi este destinat bordului instituţiei şi oficialilor de la Bucureşti, precizează sursa citată

Potrivit Băncii Mondiale, pe termen mediu, companiile de stat ar trebui controlate direct de ministrul de Finanţe printr-o nouă agenţie sau direcţie aflată în subordinea acestui minister. Parte din recomandările BM vor fi incluse, cel mai probabil, şi în cuprinsul viitorului acord de finanţare sau supraveghere pe care România a anunţat că vrea să îl semneze cu FMI, CE şi BM în 2011.

Din cauza lipsei de credibilitate, nu există transparenţă

Bugetul României duce lipsă de credibilitate, fapt care afectează disciplina fiscală. Bugetul aprobat nu este un document credibil, precizează Banca Mondială.

Din cauza lipsei de credibilitate a bugetului de stat, nu există transparenţă şi predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale şi bugetare au crescut, susţine instituţia bancară., care recomandă ca toate legile adopatate în timpul anului, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat trebuie să conţină şi o analiză a acestui impact realizată de Ministerul de Finanţe.

România are cea mai slabă absorbţie a fondurilor UE dintre ţările UE10. La sfârşitul anului 2009, rata de contractare era de 38%