Timbrul care a anunţat Imperiul Otoman că Moldova se săturase de dominaţie a ajuns cea mai scumpă marcă poştală din România şi este „vânat” de colecţionarii străini.

În 1858, Principatul Moldovei lua o decizie istorică, aceea de a emite primul timbru, pe care a aşternut simbolul bourului. Era un afront clar adresat puterii otomane. „Să ne gândim la moment: era cu un an înaintea Unirii şi cu vreo 20 înainte de independenţă. În plus, la acea vreme, Imperiul Otoman nici nu avea un timbru”, spune Sorian Uyy, muzeograf al Muzeului Naţional Filatelic. Primul timbru al Porţii Otomane apărea abia cinci ani mai târziu, în 1863.

Totuşi, exista un context care scuza oarecum această îndrăzneală a moldovenilor. „Înainte, plata serviciului Poştal se făcea la destinaţie şi nu erau deloc rare cazurile în care poştaşul ducea scrisoarea, dar destinatarul nu avea bani să plătească. Şi poştaşul se întorcea cu scrisoare. Apariţia timbrului a fost o Revoluţie în domeniul poştal”, arată muzeograful. Se întâmpla pentru prima dată în Anglia, în 1840, odată cu celebrul timpul Penny Black.

Deopotrivă afirmare a aspiraţiilor politice şi necesitate economică, timbrul a fost tipărit în grabă. Nici măcar nu a fost folosită hârtie de timbru. Au fost cumpărate simple coli de hârtie dintr-o librărie în Iaşi.

Tăiate cu foarfeca

O planşă expusă la Muzeul Filatelic încearcă să reconstituie momentul imprimării timbrelor. Hârtia era aşezată pe o masă, iar un angajat al tipografiei „Atelia timbrului” aplica ştampila cu matriţă. Erau matriţe rotunde, care aşternau pe o coală câte 32 de însemne cu capul de bour. Acesta apare în mijloc, deasupra sa apare o stea cu cinci colţuri, iar jos este o goarnă ce include valoarea nominală în bucla sa. Atunci plăţile se făceau în parale, astfel încât au fost emise timbre de 27, 54, 81 şi 108 parale. Pe marginile ştampilei, dispusă în cerc, este