Puţini sunt cei care vin în Giurgiu şi „ratează” clădirea-simbol din centrul oraşului. Construit la apus de secol XVIII, Turnul Ceasornicului a supravieţuit miraculos tuturor războaielor cu care a fost contemporan. Cu o înălţime de aproximativ 22 de metri, Turnul a reprezentat construcţia cea mai înaltă din municipiu până la apariţia, spre mijlocul anilor ’60, a blocului „Eva”.

Înconjurat de linişte şi vegetaţie, turnul este admirat zilnic de giurgiuvenii care se plimbă, se odihnesc pe bănci sau care servesc masa în oraş.

Muzeograful Mircea Alexa afirmă că simbolul de astăzi al municipiului a fost ridicat de garnizoana Imperiului Otoman după planurile unui inginer european, făcând parte din sistemul de fortificaţie al oraşului. „Nu a fost zidit de genovezi, şi nu a fost clădit nici ca minaret al unei geamii sau moschei cum eronat au afirmat unii. A fost construit ca punct de observaţie în interes militar” susţine acesta.

De-a lungul timpului, turnul a fost folosit ca foişor de foc, ca sediu al poliţiei şi, probabil, chiar ca sediu al Primăriei.

Marea şansă a Turnului a fost reprezentată de faptul că, la începutul secolului XIX era singura construcţie importantă din zonă, fiind înconjurată de un maidan şi câteva „colibe” sărăcăcioase. A devenit punct de reper al zonei, a fost adăugată o piaţă circulară iar străzile au fost dispuse în formă de stea plecând din centrul „farfuriei”.

Această formă inedită a rezistat până în anii ’60, atunci când “farfuria” a fost spartă, iar în jurul ei au apărut două blocuri şi clădirea actualului sediu al Teatrului Valah.

Cafenea în jurul turnului

În anul 2008, după încheierea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a turnului şi de „transformare” a zonei din apropierea acestuia, a avut loc o inaugurare simbolică cu ajutorul vechiului gong datând din perioada interbelică. De altfel, ceasul şi g