După experienţa conducerii unei fabrici cu 800 de oameni, Domnici, avocat de profesie, s-a specializat din 2005 în drept comercial

Ovidiu Domnici şi-a dorit de mic să devină avocat, inclusiv pentru independenţa pe care practicanţii acestei meserii o aveau şi în anii 80. După absolvirea liceului, în septembrie 1989 a optat însă pentru o facultate de inginerie, aşa cum tindea întreaga sa generaţie. Destinul nu i-a urmat însă pornirile de proaspăt absolvent şi a ratat primul examen. A făcut stagiul militar în vremurile tulburi din decembrie 1989, asemenea întregii sale generaţii. „Păzeam Gara din Vatra Dornei şi aveam ordin să nu lăsăm niciun călător din Timişoara să coboare", îşi aminteşte avocatul. La Drept a intrat în 1991, însă pentru că a dat examen şi la Ştiinţe Economice în acelaşi an şi a fost declarat admis la ambele, s-a văzut nevoit să aleagă pe care o urmează, deoarece erau în centre universitare diferite. Dreptul a avut de câştigat. Şi nu a regretat, pentru că a realizat cu timpul, că era şi vocaţia sa.

A fost partenerul preşedintelui Curţii Constituţionale

După absolvire a lucrat câţiva ani ca jurist, până când a câştigat un proces pentru majorare de acţiuni la o mare companie. Succesul său a atras atenţia unui grup de oameni de afaceri şi tânărul jurist a primit propunerea de a fi numit preşedinte al Consiliului de Administraţii al unei companii cu 800 de angajaţi din Sângeorz Băi. De abia împlinise 30 de ani. Trei ani a condus fabrica din Sângeorz-Băi, dar numai după ce a fost trimis la un curs de management performant în Canada. După experienţa de manager, Domnici a intrat în avocatură, în 2005, şi foarte repede a fondat prima casă de avocatură din oraş împreună cu un avocat de calibru greu, Augustin Zegrean, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale a României. Despre cel care conduce Curtea Constituţională fostul său