Fotbalul românesc va fi mereu sub semnul acestei întrebări. Performanţele de neegalat ale „Regelui“ sau boemia fermecătoare a „Prinţului din Trivale“? Când vine vorba despre cel mai bun fotbalist român din toate timpurile, 99% din specialişti şi nespecialişti se împart în două tabere: Hagi şi Dobrin.
Deşi nu face obiectul emisiunilor televizate, controversa stârnită de cei doi mari jucători este probabil singura care a contat vreodată cu adevărat în fotbalul românesc. Exponenţi ai unor generaţii diferite, Hagi şi Dobrin s-au remarcat prin tehnicitatea ieşită din comun, prin calităţile de lideri incontestabili şi, mai ales, în cazul primului, prin performanţe greu de egalat în tricoul echipei naţionale de fotbal a României. Citiţi şi: Adrian Păunescu a iubit Argeşul şi l-a idolatrizat pe Dobrin Gheorghe Hagi a început fotbalul la Farul Constanţa, unde a fost remarcat rapid graţie talentului său ieşit din comun, iar la numai 18 ani a reuşit să debuteze în echipa naţională. Pe când avea doar 20 de ani, cel care avea să fie supranumit „Regele" sau „Maradona din Carpaţi", primeşte banderola de căpitan al primei reprezentative, pe care avea să o poarte de-a lungul carierei de nu mai puţin de 65 de ori. Până în prezent, nimeni nu a reuşit să egaleze această performanţă, pentru ca tot el să deţină şi titlul de golgheter all-time al României cu cele 35 de goluri marcate în 125 de meciuri. Hagi a scris istorie în tricoul echipei naţionale: a participat la trei ediţii ale Campionatului European (1984, 1996 şi 2000) şi la trei ediţii ale Cupei Mondiale (1990, 1994, 1998). La Mondialul din 1994, desfăşurat în Statele Unite, România ajungea până în sferturi, iar Hagi era declarat de marele Pelé drept cel mai bun fotbalist al turneului.
Rege în toată Europa
Hagi are un palmares impresionant şi la echipele de club. A trecut pe la Farul Constanţa, Sportul Studen