În 11 noiembrie s-au împlinit 15 ani de la moartea liderului ţărănist Corneliu Coposu. Fostul lider al PNŢCD Sălaj, Liviu Gârbea, spune despre Corneliu Coposu că a avut „o putere de a ierta cum numai la sfinţi mai întâlneşti”.
Corneliu Coposu s-a născut în 20 mai 1914, în comuna Bobota, judeţul Sălaj, ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu. În timpul comunismului a făcut 17 ani de închisoare şi îşi vizita locurile natale doar în clandestinitate.
După 1990, Coposu a revenit în Sălaj ca lider al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), dar nu de puţine ori a fost întâmpinat cu ostilitate. De abia după moartea sa, în 11 noiembrie 1995, sălăjenii au început să-l redescopere pe cel care a fost numit „preşedintele moral al României”.
L-a scăpat pe Coposu de atacurile ţiganilor
Fără îndoială, doctorul Ioan Puşcaş este sălăjeanul care l-a cunoscut cel mai bine pe Corneliu Coposu şi l-a găzduit de nenumărate ori când se întorcea acasă. „Ne-am cunoscut în 1979, iar de atunci am rămas prieteni. Când venea în Sălaj, înainte de 1989, dar şi după, îl găzduiam la mine la spital, în Şimleu. Avea o cameră special amenajată deasupra biroului meu”, îşi aminteşte medicul.
Prima vizită de după Revoluţie a lui Corneliu Coposu în Sălaj a coincis cu un moment extrem de trist pentru liderul PNŢCD. „Grupuri de ţigani, manevrate de reprezentanţii Frontului Salvării Naţionale, îl aşteptau pe Coposu în Sânmihaiu Almaşului, pe drumul dinspre Cluj. Aflând de această mizerabilă iniţiativă, l-am sunat când încă era în Cluj şi l-am convins să vină la Şimleu pe traseul Huedin-Ciucea. De acolo l-am preluat, pe el şi stafful de campanie, şi i-am dus cu maşina mea şi alte trei IMS-uri până în Şimleu. Din păcate, şi la întâlnirea electorală de la Casa de Cultură a oraşului, Corneliu Coposu a fost primit cu huiduieli şi ameninţări de ţiganii