În disperarea găsirii noii surse de producere a căldurii, autorităţile lucrează pe o lege fără norme de aplicare. CET Brăila mai poate fi salvată de la faliment doar de capitalul privat, iar autorităţile locale se agaţă de orice posibilitate viabilă de a mai menţine în funcţiune furnizorul local de energie termică şi electrică.
Gura de oxigen a fost dată prin emiterea Legii 178/2010 a parteneriatului public-privat.
Nu există încă bază de aplicare a prevederilor actului normativ, dar Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat în ultima şedinţă constituirea unei comisii de avizare a studiului de fundamentare şi prefezabilitate aferent derulării procedurilor de atribuire a unui astfel de proiect de parteneriat pentru construcţia şi exploatarea unei surse noi de producere a energiei termice.
Asta înseamnă că necesitatea urgentă de o nouă sursă, în cogenerare şi de modernizare a sistemului de transport şi distribuţie aferent în municipiul Brăila face ca procedurile să se desfăşoare "în orb", cel puţin deocamdată.
"Comisia care s-a format se va ocupa de avizarea studiului de prefezabilitate şi de selecţia partenerilor, iar o altă comisie va avea ca atribuţie înfiinţarea Companiei de proiect", ne-a declarat viceprimarul municipiului, Stănel Necula.
Transfer de obligaţii
Prin contractul de parteneriat public-privat, investitorului privat îi vor fi transferate obligaţii ale partenerului public, începând cu faza de proiect, construcţie, dezvoltare, reabilitarea/modernizare, operare, întreţinere şi finanţarea obiectivului.
"La ora actuală sunt luate în calcul trei-patru oferte private, unele care vizează arderea deşeurilor, iar altele arderea de biomasă. Unele firme vor doar să producă energie electrică, cu energia termică pe plan secundar", ne-a spus Necula, ceea ce face ca alegerea autorităţilor
