Se taie panglici pentru autostrăzi din ce în ce mai scurte. Acum un an, a fost inaugurat un tronson de 42 de kilometri din Autostrada Transilvania, acum unul de 10.
În curând, se va ajunge la dezvelirea festivă a metrului de parapet şi la inaugurarea pietrei de kilometraj.
În Lisabona, faţadele clădirilor foarte vechi sunt ranforsate cu grinzi de fier, iar ferestrele le sunt zidite. Interiorul e apoi demolat şi reconstruit, iar clădirile învie. În Bucureşti, zeci de faţade ale unor blocuri de pe marginea bulevardelor sunt acoperite cu giulgiuri străvezii purtând zâmbetul fals al reclamelor.
Pe Calea Moşilor, la nici doi ani după ce liniile de tramvai au fost protejate cu nişte şiruri de palete din plastic, toate sunt rupte. Deja, semnele ştirbe ale autorităţii nu mai reprezintă o interdicţie, ci o invitaţie.
Zeci de străduţe din Bucureşti au fost lărgite în ultimii ani şi, poate nu întâmplător, trotuarele au ajuns de lăţimea unei maşini. S-a produs o rocadă: automobilele sunt parcate grijuliu cu toate roţile pe trotuar, iar pietonii le ocolesc cuminţi prin stradă, unde sunt claxonaţi furios.Ziua, îţi ia de două ori mai mult timp să parcurgi Bulevardul Carol I între Moşilor şi Universitate cu troleibuzul decât pe jos.
Suntem, probabil, singura ţară din Europa unde se practică aproape exclusiv parcarea oblică pe bulevarde. Asta spune multe despre noi: e cel mai simplu mod de a parca, dar şi cel prin care pierdem foarte mult spaţiu. E suficient ca un microbuz să-şi lase în spate coada şi o bandă dispare.
Capitala nu suferă doar din pricina automobilelor, ci şi din cauza noilor construcţii, ca şi cum omul ar fi aproape strivit între cele două locuinţe ale sale. Acolo unde parterul îţi mai lasă un metru de trotuar, constructorii au recuperat viguros prin balcoanele care năvălesc până deasupra carosabilului. De pildă, pe strada Mate
