Veţi putea citi despre mafia damelor de companie, cu puternice ramificaţii în România.
Greu de uitat acel weekend de octombrie, petrecut anul trecut la Ferarra. Fusesem invitat la o conferinţă intitulată "Românii din Italia - Bucureşti-Roma şi retur?", moderată de Beppe Severgnini, editorialist la „Corierre della Sera". Alături de mine, pe scena unei săli de teatru cu vreo 300 de locuri, plină ochi, mai urcaseră redactorul-şef de la „Dilema veche", Mircea Vasilescu, şi Gabriela Preda, jurnalist italian de origine română. Dezbaterea era doar unul dintre episoadele unui maraton de trei zile, organizat de revista „Internazionale". Săli pline, public entuziast, teme diverse, de la bloggerii din Africa la războiul drogurilor de la graniţa dintre SUA şi Mexic, de la „De ce îl susţin italienii pe Berlusconi" şi până la legăturile mafiei în Balcani. Îmi amintesc că sâmbătă seara am intrat cu greu la dezbaterea despre revoluţia iraniană, în Teatro Comunale, un grandios edificiu de secol XVIII . Toate cele aproape 1.000 de locuri fuseseră deja ocupate şi numai ecusonul de invitat mi-a permis să intru şi să găsesc, cu greu, un loc înghesuit, pe jos, în faţa primului rând de scaune. Dar încă nu aflasem nimic.
Duminică de dimineaţă, în piaţa renascentistă, carabinierii instalaseră garduri, ca la manifestaţii. Spre prânz, piaţa gemea de oameni dornici să intre la dezbaterea a cărei vedetă era Roberto Saviano, tânărul autor al romanului „Gomorra", o frescă a Camorrei napolitane. Probabil că niciun sfert dintre aceştia nu aveau şanse să intre în teatru. De data aceasta, era clar, nici ecusonul nu mă mai putea ajuta. Am întrebat-o atunci pe Gabriela Preda dacă ar putea face un interviu cu Saviano, pentru „Adevărul" şi „Foreign Policy România". „Cred că da, dar trebuie să ai răbdare", mi-a răspuns ea. Nu e simplu să-l întâlneşti. De la publicarea cărţii, trăieşte sub prote
