Constanţa, 15 nov. Comunitatea musulmană din România sărbătoreşte, începând de marţi 16 noiembrie, timp de patru zile, cel mai mare eveniment religios din calendarul islamic - Kurban Bayram-ul. Definită drept Sărbătoarea Sacrificiului ( Kurban Bayram ) se întinde pe durata a patru zile comemorând gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim ( Avraam, pentru iudeo-creştini) care pus să aleagă între dragostea faţă de propriul şi unicul fiu şi adoraţia Creatorului ( Allah ) optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de Divinitate. Astfel pentru a-şi exprima necondiţionata supunere faţă de Allah, drept o credinţă mai puternică decât dragostea şi ocrotirea paternă Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i hotătărea şi nestinsa credinţă îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului astfel că lama cuţitului taie gâtul anumalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului ce reconfirmă anual devoţiunea şi credinţa în Allah. Tradiţia sacrificării unui animal în lumea musulmană ( berbec, oaie, cămilă, bivol sau capră ), de către credincioşii adulţi şi înstăriţi, a apărut în anul al II-lea al islamului având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştiinţă pentru împlinirea unor năzuinţe. Sărbătoarea Kurban Bayramului are loc la sfîrşitul pelerinajului (hagilâc) în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa 2 milioane de pelerini. Cei 80 de mii de credincioşii musulmani din România realizează sacrificiul ritual la finalul Marii Rugăciuni Comune ( Bayram Namazi ) săvârşită la moscheile comunităţilor. În pragul acestui eveniment, şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf aduce mulţumiri noului a