Proiectat la începutul acestui an în secţiunea Forum a Festivalului Internaţional de la Berlin, lungmetrajul de debut al lui Popescu jr s-a situat în centrul unui scandal iscat de cererea venită din partea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel", ca pelicula să fie interzisă pentru că ar glorifica "un fost legionar, fascist şi antisemit", motivaţie bazată pe faptul că Ion Gavrilă Ogoranu a făcut parte în tinereţe din Mişcarea Legionară Frăţia de Cruce Negoiul. Organizatorii festivalului au declinat cererea, cu atât mai mult cu cât sesizarea fusese formulată fără ca filmul să fie vizionat în prealabil de cei care o puseseră la zid. Incidentul l-a mâhnit, spune regizorul, în primul rând pentru că demersul lui cinematografic a fost înţeles eronat. "Nu vreau să-mi bazez debutul pe o controversă. Nu are nici o importanţă dacă filmul e bun sau nu, mai reuşit sau mai puţin reuşit. Ideea e că atunci când vrei să discuţi despre un film, cred că e bine, întâi de toate, să îl vezi. Şi după ce te-ai lămurit că nu este un documentar ci o ficţiune, poţi trage o concluzie, poţi afirma orice şi poţi avea orice opinie. Sau poate că ar fi fost normal să discutăm înainte. Cei care au protestat nici nu au ştiut că filmul nu concurează în secţiunea oficială şi au trimis scrisoarea juriului competiţiei. Nu consider că trebuie să dau explicaţii nimănui. Afirmaţiile sunt neîntemeiate. Lucrez la acest film de atâţia ani. Nu era nici un secret. De ce abia atunci s-a comentat acest lucru? Era vorba despre un festival de film, nu despre o tribună politică. Fiecare cineast are dreptul la o opinie. Şi cred că opiniile trebuie respectate, aşa cum le respect şi eu. Politica pumnului în gură, orice altă formă de cenzură, mi se par nepotrivite şi nu cred că asta este modalitatea prin care trebuie să reacţioneze cineva în legătură cu o opinie. Filmul nu dezbate, c