Modernizarea a doua zone turistice este amanata de mai bine de sase ani. Un segment dintr-o sosea de centura a pierdut definitiv cursa pentru obtinerea banilor necesari constructiei, arata o ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat prin Programul PHARE. Acestea sunt o parte infima dintre cele aproape o suta de proiecte de mare infrastructura, depuse pe schema de finantatare Phare Coeziune Economica si Sociala 2003, care nu s-au concretizat din cauza sincopelor birocratice.
Pe de o parte, beneficiarii proiectelor, loviti acum de criza, reclama dificultatile birocratice pentru accesarea fondurilor europene, pe de cealalta parte, autoritatile de la nivel central pun accentul pe slaba pregatire a documentatiei. Dupa aceasta etapa, statul a alocat insa sume semnificative pentru adaptarea proiectelor la noile criterii aduse de programele de finantare post-aderare. In acelasi timp, banii cu care ar fi contribuit la cofinantarea investitiilor au ajuns in fonduri de ajutorare a populatiei afectate de calamitati naturale.
Turism blocat in timp
Viata curge incet la Sangeorz-Bai. In orasul-statiune ascuns intre unsprezece munti, la cincizeci de kilometri departare de municipiul resedinta de judet, Bistrita, cei aproape 11.000 de localnici isi duc traiul cu amintirea vremurilor de glorie, dinainte de 1989. Pe atunci, generatii intregi de pensionari veneau sa-si trateze afectiunile in „complexurile sanatoriale”, iar 50.000 de turisti ocupau anual cele doua hoteluri-mamut, Hebe si Somesul.
Dupa mai bine de douazeci de ani, numai optimistii mai estimeaza ca maximum 15.000 de pensionari-pacienti vor contribui la primenirea gradului de ocupare a unitatilor de cazare. Recesiunea, prin reducerea puterii de cumparare si a num
