Secretul campioanelor mondiale de la spadă este că au fost unite de la începutul pînă la finalul zilei de vineri, atunci cînd au reuşit să ia aurul, la Paris. Ana Brînză, Anca Măroiu, Simona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu au scris la Paris o pagină de aur pentru sportul românesc.
În afara planşei sînt femei normale, cu preocupări diferite, dar care funcţionează ca un întreg atunci cînd se întîlnesc.
Sînt patru fete care au închis un cerc. Frumos, rotund, perfect. Patru fete care fac spadă, arma reacţiilor acide, dar şi a atenţiei încordate. Patru fete care vineri seară, la Paris, au cîştigat aurul mondial, apoi s-au îmbrăţişat, au rîs, au plîns, au încercat gustul medaliilor, au sărit, au ţopăit. S-au bucurat.
Înaintea lor, România mai disputase finale şi la celelalte arme. Primul titlu mondial a venit la floretă, în 1969, la Havana, operă a unei generaţii de legendă: Olga Orban-Szabo, Ileana Gyulai, Ana Pascu. A urmat tot floreta, în 1994, la Atena, cu Laura Badea, Reka Szabo, Claudia Grigorescu şi Elisabeta Tufan. În 2001, la Nîmes, au luptat pentru aur, dar au rămas cu argintul fetele de la sabie: Andreea Pelei, Cătălina Gheorghiţoaia, Irina Covaliu.
Ana Brînză, Anca Măroiu, Simona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu au revenit la aur. Fetele care au închis cercul şi au pornit altul. Cine sînt ele? Cum sînt ele? Ce le place să facă? Ce iubesc, ce urăsc şi ce au visat? Citiţi şi descoperiţi-le!
Familista» Anca Măroiu nu poate trăi fără familie şi scrimă
Chiar dacă a fost accidentată, sportiva din Craiova a reuşit să ducă la capăt Campionatul Mondial.
>> a început scrima la 12 ani, dintr-o întîmplare, s-a făcut o selecţie la şcoala din Craiova, unde învăţa
>> spune că abia după un an a pus mîna pe o armă şi aceea a fost floreta pentru că înainte făcuse mai mul
