Instituţiile publice din Iaşi încalcă drepturile persoanelor cu deficienţe. Cu toate că Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede clar că autorităţile publice au obligaţia „să asigure interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual şi ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate", în Iaşi, însă, această prevedere a rămas lege doar pe hârtie

Dacă un ieşean care suferă de hipoacuzie ar intra în Primărie, la Finanţe, la Casa de Pensii, instituţii cu care orice contribuabil are de-a face constant, el ar trebui să se descurce singur în discuţiile cu funcţionarii, deoarece nimeni nu îi va putea traduce răspunsurile acestora.

Dacă reprezentanţii Primăriei susţin că au avut un astfel de angajat care a plecat, iar din cauza crizei nu mai pot angaja un altul, la Finanţele Judeţene comunicarea se bazează pe limbajul trupului. „În acest moment nu avem un angajat care să faciliteze comunicarea cu persoanele surde. Am avut un astfel de salariat la Registratură care a plecat. Dar nu mai putem face angajări. Dacă vine la noi un surd, va trebui să scrie. Aceasta este soluţia, din nefericire", a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Reprezentanţii Finanţelor Judeţene spun că se bazează pe respect în relaţia cu contribuabilii care suferă de deficienţe de auz. „Nu avem interpret pentru aceste persoane. În relaţia cu ei ne bazăm pe limbajul trupului. Nu am avut niciun fel de probleme până acum, reuşim să ne înţelegem cu bun simţ şi respect", a precizat şi Maria Ţăran, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Finanţelor Publice Judeţene.

Interpret pentru şomerii surzi

În evidenţele Asociaţiei Teritoriale a Surzilor figurează peste 1.000 de persoane, iar reclamaţiile cu privire la imposibilitatea de a se descurca în bănci şi instituţii vin zilnic. „Aceasta este o mare problemă, deoarece