Electroputere a devenit service pentru locomotivele produse în anii de glorie ai fabricii. Noul concept de transport feroviar promovează ramele electrice, care vor fi produse acum în vestul ţării, la Cluj şi Arad, în colaborare cu Bombardier şi Siemens, doi giganţi în domeniu.
Încet-încet, brandul „Electroputere“ dispare de pe piaţa transportului feroviar. În anii comunismului, Electroputere era „perla coroanei“, fiind cunoscută mai ales pentru locomotivele electrice produse pe patent suedez ASEA (apoi ABB), sub care mai operau fabricile ex-iugoslave de la Niş şi Rade Koncar.
Ultima locomotivă nouă a părăsit însă poarta fabricii în 1990, iar de atunci s-au efectuat doar reparaţii. Cu toate că majoritatea locomotivelor care circulă acum pe căile ferate româneşti poartă sigla Electroputere, trendul le va scoate în cele din urmă din peisaj. Mai mult, CFR nu găseşte bani nici pentru reparaţiile locomotivelor aflate în uz. „La fabrica de locomotive mai lucrează 140 de oameni. Ne axăm în special pe service şi lucrăm mai mult pentru operatorii privaţi. Pentru CFR nici nu am interesul să lucrez acum, pentru că nu sunt buni-platnici. Şi acum am bani de recuperat de la ei“, spune Adrian Dumitriu, directorul general al Electroputere SA. De fapt, conducerea societăţii oltene a spus de la început că se bazează pe producţia de transformatoare - care este şi va rămâne obiectul principal de activitate al uzinei. Concurenţa pentru producţia de locomotive pe piaţa europeană ar fi acerbă.
Uzina de la Craiova a mai produs alternativ rame de metrou, în colaborare cu firma Bombardier, precum şi garnituri de tramvai în anii ‘90. Tramvaiele de concepţie autohtonă ar fi trebuit produse în colaborare cu firma olandeză Holec-Traxis (acum Alstom) şi Faur Bucureşti. Din lipsă de comenzi, producţia a încetat.
În 2008, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al
