Peste 200 de profesori au învăţat cum să se comporte cu copiii aflaţi în continuă schimbare. Pentru a face faţă noilor provocări în educaţia copiilor, părinţii şi dascălii se pot inspira din „Ghidul de identificare a nevoilor emergente“.
Crina are 12 ani şi are ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Fetiţa şi cei trei fraţi ai ei au fost lăsaţi în grija unei mătuşi. Fiind cea mai mare dintre toţi fraţii, fetiţa a început să primească tot mai multe sarcini casnice. Suprasolicitată cu treburile casei (curăţenie, îngrijitul celorlalţi), Crina a început să aloce din ce în ce mai puţin timp şcolii, iar notele ei au scăzut simţitor.
Maria are 8 ani, este elevă în clasa a doua şi are tendinţe de obezitate. Pentru că, la ora de educaţie fizică îi era ruşine, iar colegii o strigau „grasa", Maria a rugat-o pe mama ei să-i obţină o scutire medicală.
La fel ca ea, alţi elevi cu probleme similare renunţă la disciplină. Cele două cazuri sunt exemple de nevoi emergente pe care le întâmpină actuala generaţie de copii şi tineri, chestiuni la care părinţii sau educatorii lor nu ştiu cum să le răspundă.
Mai multe exemple de „nevoi emergente" ale copiilor români, dar şi soluţii pentru problemele copiilor de astăzi apar în studiile de caz redactate de profesori în „Ghidul de identificare a nevoilor emergente", realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
Copiii, fără răspunsuri
Documentul, care include exemple concrete de abordări pentru educaţia celor mici, este rezultatul unui proiect prin care 200 de profesori şi specialişti din educaţie au participat la cursuri de formare în ultimele luni.
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, împreună cu organizaţia olandeză International Child Development Initiatives, cea slovacă Children of Slovakia Foundation şi Fundaţia Dinu Patriciu au organizat anul acesta trainingur
