Criza a muşcat serios din veniturile românilor, astfel că puţini mai reuşesc să ia un credit. Un salariat care câştigă 150 de euro net pe lună nu poate împrumuta de la bancă mai mult de 5.500 de euro, pe o perioadă de zece ani, în condiţiile unui grad de îndatorare de 60%, potrivit www.infoStatistici.ro.
Practic, există bănci care ori impun un venit minim peste această valoare pentru a accepta un dosar ori au un scoring foarte restrictiv pentru un client cu acest venit. În majoritatea cazurilor, răspunsul este negativ, de aceea cei cu venituri mici apelează la serviciile IFN-urilor pentru a accesa un credit, de nevoi personale fără ipotecă, cel mai adesea.
"Este cunoscut faptul că instituţiile financiare nebancare acordă mai uşor un credit clienţilor cu venituri mici, oferta lor fiind orientată către aceştia. Însă chiar şi IFN-urile ţin cont în special de comportamentul anterior de plată şi de un istoric negativ, cu întârzieri repetate, care duc automat la o rezoluţie negativă. Având în vedere că, în general, aceste instituţii au costuri mai mari de creditare decât băncile pentru produsele pe termen foarte scurt şi negarantate, şi gradul de îndatorare acceptat este mai mic, ca şi sumele maxime ce pot fi accesate", explică Alina Moşneagu, analist financiar în cadrul reţelei www.infoBancare.ro.
Un asemenea venit permite cu greu accesarea unui împrumut pe termen lung, garantat cu ipotecă sau un credit pentru achiziţia unei locuinţe. De exemplu, suma maximă de 17.000 euro ce poate fi luată cu acest venit prin programul "Prima casă", care are costurile cele mai mici între produsele de achiziţie, nu ar permite cumpărarea unui imobil. În plus, costurile implicate - evaluări, asigurări şi costuri notariale - sunt destul de mari.
Portalul www.infoStatistici.ro a realizat un sondaj care arată că românii care caută cel mai des un credit bancar au
