Initial, problema era a bancilor si a activelor lor toxice. Apoi, problema a devenit una globala, a statelor. S-a ajuns ca Statele sa ia credite cu buletinul. Mai toate s-au trezit cu deficite bugetare uriase pe care nu le pot acoperi. Americanii, spaniolii, britanicii (mai putin China) constata dintr-o data ca au bugete nesustenabile pe care musai e sa le opereze. Economia este insa un joc cu suma nula. Daca cineva pierde, altcineva castiga. In cazul acesta, cine castiga?, se intreaba Dan Popa pe blogul lui.
Au fost bani multi in piata, facuti din mouse. Bani speculativi, neancorati unor active reale. Nu aveau in spate, nimic. Erau simple cocoloase de hartie, pe care scria dolar, euro sau lira sterlina. Era clar ca la un moment dat se va rupe totul.
In Romania, treburile stau prost. Nu doar pentru ca politicianismul ieftin de la noi face ca bisturiul sa taie orice altceva decat organul bolnav, ci si dintr-un alt motiv. Vin din urma scadente de plata ale unor imprumuturi mai vechi. E ca si cum, vorba unui prieten, te-ai trezi brusc ca in 10 ale lunii mai ai de achitat o rata, in 11 iti mai apare o scadenta, in 12 trebuie sa returnezi alti bani samd. Nu ai banii astia pentru ca nu produci. Sau produci, dar ineficient.
Guvernul avea exces de personal si o groaza de pensionari care au obtinut smechereste pensia si carora nu mai ai ce le face, degeaba te pui acum cu controale pe ei. Ce a facut, in schimb? A taiat salariile cu 25% si a mai urcat si TVA-ul cu 5 pp, ca sa fie totul ok.
Ai avut politici prociclice, iar din prociclicitatea asta se iese al naibii de greu, mai altfel spus. E (comparatia nu imi apartine) ca atunci cand intri intr-o hazna si dupa ce cu mari eforturi iesi de acolo, e clar ca puti ingrozitor.
Dar nici macar asta nu e relevant. Sa ne inchipuim ca maine, Romania face eforturile necesare sa se incadreze in parametrii Maa
