Lipsa informaţiilor corecte, religia şi neîncrederea în medici îngroaşă listele de aşteptare ale celor care au nevoie de transplant.

Patru din zece români declară că nu sunt de acord să-şi doneze un organ după deces, iar 29% spun că sunt indecişi. De asemenea, 35% dintre cei chestionaţi nu ar fi de acord ca un membru decedat din familia lor să-şi doneze un organ şi cam tot atâţia spun că nu ştiu cum ar proceda dacă ar fi puşi într-o astfel de situaţie. Ca termen de comparaţie, 83% din suedezi ar fi de acord să-şi doneze organele după moarte, la fel şi 72% din finlandezi şi belgieni.

Aproape jumătate dintre românii care refuză donarea de organe spun că nu ştiu să-şi motiveze decizia, în timp ce 15% afirmă că nu au încredere în sistemul medical. 17% oferă motive religioase pentru refuzul de a dona organe. Acestea sunt rezultatele unui Eurobarometru realizat anul trecut, la cererea Comisiei Europene, pe un eşantion de 1.000 de români şi prezentat săptămâna trecută de la Bruxelles. La cercetare au participat aproape 27.000 de cetăţeni din cele 27 de state membre UE. În jur de 76% din românii care au participat la sondaj spun că nu au discutat niciodată cu familia despre donarea de organe sau despre transplant, iar 73% nu cunosc legislaţia privind aceste proceduri. Olandezii au cele mai multe discuţii în familie despre transplantul de organe, 74% din ei vorbind cu rudele despre acest subiect, urmaţi de suedezi, cu un procent de 62%.

Cele mai multe transplanturi se fac în Spania

Spania este ţara cu numărul cel mai mare de donatori din UE şi totodată statul în care se fac cele mai multe transplanturi. Formula de succes pe care a aplicat-o în urmă cu zece ani guvernul spaniol şi care a crescut rata donatorilor cu peste 130% a fost punerea la punct a unui sistem care să monitorizeze potenţialii donatori. Organizaţia Naţională de Transplant din S