• "Dacă pământul ar deveni o gaură neagră, ar trebui comprimat într-un degetar", explică specialistul.
"Faptul că am ajuns să observăm şi să studiem găurile negre la scurt timp după ce s-au format, aceasta este într-adevăr o descoperire foarte importantă a ştiinţei. Deşi, pentru viaţa obişnuită a oamenilor, nu înseamnă mare lucru", a declarat pentru gândul Mihai Dascălu, referent la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", Bucureşti, imediat după ce NASA a anunţat descoperirea unei posibile găuri negre în "vecinătatea noastră cosmică".
• În ceea ce priveşte distanţa uriaşă a Galaxiei M100 (unde s-a născut gaura neagră anunţată astăzi de NASA) faţă de noi, specialistul ne-a explicat: "Este foarte aproape de noi, raportat la scară cosmică. Însă raportat la galaxia noastră, deci la vecinătate, este inimaginabil de departe". Pentru a înţelege şi mai bine distanţa, putem compara cu faptul că luminii Soarelui, spre exemplu, îi ia opt minute să ajungă pe Pământ. Mai departe, cea mai apropiată stea de Soare se află la o distanţă de patru ani lumină. Comparativ cu spaţiul Universului, gaura neagră se află "undeva în grădina noastră", spunea astrofizicianul Alex Filippenko de la University of Berkeley (California) în conferinţa de presă televizată a NASA.
• Să înţelegem, însă, ce sunt găurile negre şi cum se formează ele. "Sunt foarte greu de observat, căci nu se văd. Ele sunt detectate prin metode indirecte. Altfel spus, noi vedem obiectele doar fiindcă lumina lor ajunge la noi. Găurile negre au apărut de miliarde şi miliarde de ani, de când există Universul, formându-se atunci când stelele colapsează în propriul lor centru de greutate. S-a acceptat ideea că în interiorul fiecărei galaxii există câte o gaură neagră", a mai spus Mihai Dascălu. Ceea ce este absorbit în mijlocul unei găuri negre nu dispare pur şi simplu, ci se comprimă foarte mult. "D
