La 56 de ani, a urcat împreună cu fiica sa pe Kilimanjaro, cel mai înalt vârf de pe continentul negru. De câţiva ani, a început să marcheze trasee turistice de pe Meseş şi din judeţ. În doi ani a realizat 91 de kilometri de trasee.

A fost timp de nouă ani vicepreşedintele Federaţiei Române de Orientare, iar între 1994 şi 1998 a antrenat lotul naţional de orientare. Nici medaliile şi nici titlurile obţinute cu elevii pe care i-a antrenat nu sunt, însă, din punctul său de vedere, mai importante decât munca pe care a desfăşurat-o la Cooperativa „Meseşul“, al cărei preşedinte este din 1990.

„Este cel mai important lucru din viaţa mea, faptul că oamenii au încredere şi colaborăm foarte bine, că nu pleacă şi că am reuşit să păstrăm locurile de muncă. N-am trimis pe nimeni în şomaj. Anul trecut, am plătit noi 75 la sută pentru a rămâne toţi pe loc. Deşi a fost un efort, oamenii noştri au meritat, fiindcă sunt foarte buni“, explică preşedintele cooperativei.

Nu i-a plăcut pe Kilimanjaro

Bihoreanul Ioan Tăut a descoperit orientarea turistică în anii ’70, după ce a practicat alpinismul. „Orientarea turistică a fost o provocare foarte mare pentru mine, deoarece eram o persoană cu calităţi fizice mici printre persoane ale căror calităţi erau mari. Când alergi de unul singur prin păduri, eşti în primul rând într-o confruntare cu tine însuţi“, susţine Tăut.

Ca alpinist, Ioan Tăut a participat la două alpiniade internaţionale, iar în 1970 a urcat împreună cu un echipaj masivul Ararat (3.896 metri). În 2004, împreună cu fiica sa a reuşit să ajungă şi pe Kilimanjaro (5.895 metri).

„Ascensiunea asta n-a fost un succes, pentru mine nu e un munte adevărat, e o dună uriaşă de nisip“, explică fostul alpinist. În această vară a plănuit să ajungă în Alaska, iar în luna august a dormit o noapte pe un gheţar la 3.800 metri altitudine. Tot anul acesta a