…lipseste omul vreo saptamana de pe platforma si, la intoarcere, nu-l asteapta decat o dubla dezamagire: pamantul a continuat sa se invarta in jurul soarelui chiar si-n absenta lui; oamenii au continuat sa scrie, oamenii au continuat sa comenteze; Voxpublica n-a asteptat dupa Fumurescu pentru a continua sa existe.
Haideti sa zicem ca te mai poti obisnui cu o idee ca asta. Dar nici macar sa nu danseze nimeni pe masa? Sa nu-si faca nimeni de cap dupa lansarea platformei “Romania curata” (www.romaniacurata.ro) – un portal anticoruptie? Nu pentru asta se lupta, teoretic, mai toti contributorii Vox? Pentru o Romanie daca nu curatata de coruptie, atunci macar pentru o Romanie decenta, tunsa si cu unghiile curate si o batista fara muci ? O Romanie care nu se scobeste in nas in vazul lumii?
Bag seama ca nu. Bag seama ca sindromul Miorita loveste din nou. Bag seama ca Ana nu (mai) are nevoie de o manastire pentru a fi ingropata. Ea poate fi zidita de vie in cuvinte sau in nepasare – rezultatul conteaza. E plina Romania de Manoli care nu se grabesc sa zideasca, ci sa darame. E o tara cu fundu-n sus, in care toate intelepciunile au ajuns sa functioneze pe dos.
Romania curata! Ha! Ma lasi? Nu, nu te las. Nu va las. Va var nasul in ea, asa cum trebuia s-o fi facut altul, mai de multisor. Va var cu nasul in Romania curata cum, in alte conditii mi-as vari cainii cu nasul intr-o murdarie: asa, sa se rusineze nu c-au facut-o, ci ca n-au recunscut-o.
Simpatizez cu antipatizantii Alinei Mungiu-Pippidi, incepand de la nume. (Imaginati-va cum l-ar putea chema pe copilul Alinei Mungiu-Pippidi facut cu, sa zicem de dragul argumentului, Chelsea Rhodam-Clinton? Mungiu-Pippidi-Rhodam-Clinton? Dar inca o generatie mai tarziu? Mungiu-Pippidi-Rhodam-Clinton-Fumurescu-Purcarea-Smith-O’Donnell?)
N-o mai lungesc – ati prins ideea: poti antipatiza pe cineva pentru o va
