Mult hulitul communism a fost pus pe tapet săptămâna trecută, odată cu un curs de formare în didactica predării istoriei comunismului, găzduit la Târgu-Mureş. Dacă tot avem Legea Educaţiei în suspans, măcar să avem şi noi o ocupaţie şi să studiem anii comunismului pentru generaţiile tinere. Întrebarea care se pune este cine vor fi cei de la catedră care să le predea elevilor despre ce a însemnat acest sistem şi ce “minunăţii” ne-a adus, pe filiera Moscova.
Profesorii de istoie, veţi spune, dar care profesori, cei mai in vârstă, sau cei care la revoluţie, încă îşi luau papucii invers la şcoala vieţii? Încă nu am reuşit să reparăm ce au încercat alţii să ne înveţe despre trecutul nostru şi acum vrem să facem lumină asupra unei perioade relative recente a trecutului nostru. Cam grea încercarea asta, mai ales ca România este plină de subiectivism şi subiectivişti, nemaipunând la socoteală că,pentru mulţi formarea ca oameni s-a produs exact în perioada pe care vrem să o predăm elevilor.
Sunt încă multe umbre, multe morminte care-şi caută o cruce, multe răni pe care istoria nu le-a astupat. Vor putea oare profesorii de istorie să le explice elevilor o istorie, care încă-şi cere tributul de adevăr? Vor putea oare generaţiile tinere să-şi facă o imagine clară a comunismului să înveţe din greşelile trecutului? Ar fi chiar o revoluţie şi nu o buimăceală cum a fost cea din 1989.
Mult hulitul communism a fost pus pe tapet săptămâna trecută, odată cu un curs de formare în didactica predării istoriei comunismului, găzduit la Târgu-Mureş. Dacă tot avem Legea Educaţiei în suspans, măcar să avem şi noi o ocupaţie şi să studiem anii comunismului pentru generaţiile tinere. Întrebarea care se pune este cine vor fi cei de la catedră care să le predea elevilor despre ce a însemnat acest sistem şi ce “minunăţii” ne-a adus, pe filiera Moscova.
Profe