Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament pe legea salarizării unitare, în condiţiile în care ieri s-a împlinit o lună de când legea bugetului pentru 2011 trebuia promovată în dezbaterea Legislativului. Proiectul legii bugetului nu poate fi finalizat în lipsa legii salarizării, deşi el trebuia depus la Parlament până la 15 octombrie.
Cum nu există şanse să se ajungă la un acord între guvern-patronate-sindicate pe legea salarizării unitare, Executivul va adopta proiectul prin angajarea răspunderii - ceea ce permite, legal, depunerea unei noi moţiuni de cenzură în Parlament.
Guvernul intenţionează să folosească în 2011 ca bază de calcul a salariilor salariul din decembrie 2010 - adică cel de după reducerea cu 25% din vară - căruia să-i aplice o majorare care nu a fost stabilită, dar care nu va depăşi 15-16%, după ultimele declaraţii oficiale. Astăzi coaliţia de guvernare ar urma să ia o decizie definitivă, după o discuţie care a avut loc aseară la Guvern.
Executivul ar trebui să anunţe astăzi şi cât va reprezenta coeficientul 1 din legea salarizării (în funcţie de care se calculează salariile) - în condiţiile în care, în discuţiile cu FMI, Executivul s-a angajat să limiteze cheltuielile totale cu salariile bugetarilor la 39 mld. lei. În legea salarizării din 2009 se spune că în 2011 coeficientul 1 va creşte de la 705 lei la 765 lei, însă la momentul elaborării legii nu erau cunoscute constrângerile financiare de astăzi. Sindicatele cer ca acest coeficient 1 să ajungă la 750 de lei, lucru respins şi de patronate, şi de Guvern.
Motivul pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea este că proiectul legii bugetului este deja întârziat, iar Executivul şi-a luat angajamentul în faţa FMI să îl adopte până la finele anului, ca şi legea salarizării şi noua lege a pensiilor. Analiştii susţin că neadoptarea acestor proie
