Declaratiile repetate, prin care Crin Antonescu presupune ca anul 2010 este ultimul an de opozite al PNL si ca, din 2012, se pregateste sa intre la Putere, lasa de inteles ca intreaga dreapta s-a cam saturat de atata hibernare si ca abia asteapta sa-l vada pe domnul Crin cum se trezeste din somn de moarte, ca viteazul din poveste.
Prima greseala
Nu-i pentru prima oara cand viteazul din poveste se face de basm. Ideea ar fi fost de nota zece, daca liderul dreptei nu pasea din start cu stangul, incercand sa faca ceea ce nu i-a reusit nici presedintelui Basescu, si anume sa cheme toti rivalii la consultari, ei intre ei, de la egal la egal si de la omolog la omolog.
Presedintele PNL a dat cu batul in balta si s-a stropit pe pantaloni ca atunci cand sufli contra vantului, in clipa cand s-a socotit el insusi mai egal si mai omolog, decat toti ceilalti omologi, la un loc.
Fireste, de la egal la egal, nu s-au prezentat invitatii. Prima greseala a fost ca, apucand de coarne numai taurinele din cireada, neindemnatecul Crin s-a prefacut ca nu-l observa pe omologul Oprea, fiind, din punct de vedere liberal, un fel de omolog neomologat.
Esecul era inevitabil. Boc fara Oprea ar fi isemnat spargerea coalitiei, Marko fara Boc ar fi insemnat ruperea lantului, iar Pambuccian, fara ceilalti si ramas singur numai cu Crin, ar fi un fel de spargere a opozitiei, ceva ca un fel de spectacol comic, in stilul faimosilor Stroe si Vasilache.
A doua greseala
A doua greseala a lui Crin Antonescu n-a fost atat o greseala, cat o gafa. Cum sa-l chemi pe Ponta, cand el se da singur mare si se prezinta ca cel mai tare din parcare? Ponta se crede steagul sindicalistilor, speranta pensionarilor, salvamarul salariatilor, drapelul somerilor, si fitilul antitanc, capabil sa reduca TVA la ceva vizibil numai cu microscopul. @N_P
