Ar trebui ca o ţară să-şi sacrifice viitorul pentru binele unui continent? Aceasta este miza celui mai recent episod al crizei datoriilor de stat.

Guvernul irlandez s-a menţinut ferm pe poziţii până ieri, înaintea întâlnirii miniştrilor de Finanţe din zona euro, refuzând ajutorul financiar pentru care insista Uniunea Europeană. Mai mult, Irlanda a încurajat şi celelalte ţări membre să rămână "pe poziţii" în faţa "comportamentului iraţional" al participanţilor de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni. Ţările UE, de la Germania până la Portugalia, au cerut Irlandei să accepte un pachet de sprijin financiar de până la 80 miliarde de euro în contextul în care dobânzile pentru titlurile de stat irlandeze au crescut până în jurul a 10%. Investitorii sunt îngrijoraţi de costurile scăpate de sub control ale salvării sistemului bancar -, în principal ale Anglo-Irish Bank - care ar putea ajunge la 50 miliarde de euro şi care vor duce deficitul bugetar la 32% anul acesta.

Ce riscă Irlanda

Pe de altă parte, Irlanda argumentează refuzul prin faptul că are rezerve fiscale de 20 de miliarde de euro, astfel încât nu are nevoie să caute finanţare până la jumătatea anului viitor. De asemenea, irlandezii spun că au avut cel mai ambiţios program de austeritate din UE şi că, odată eliminate costurile cu salvarea băncilor, deficitul bugetar va scădea în 2011 la doar 3% din PIB. Irlanda se teme că un eventual pachet de salvare ar include supravegherea FMI şi măsuri suplimentare de austeritate care să sufoce creşterea economică. Principalul punct critic este impozitul pe profit de doar 12,5%, care a atras investiţii masive în ultimul deceniu şi a ajutat la dublarea PIB.

Ministrul irlandez pentru Afaceri europene, Dick Roche, spune că, dacă alte ţări din zona euro vor insista să apeleze la un pachet de salvare când nu e nevoie, devine doar o chestiune de timp până