(ancheta a apărut în Dilema veche nr. 82 / 2005)
1. Ce sport aţi făcut în tinereţe?
2. Ce nu suportaţi în sportul de azi?
3. Care spectacol sportiv v-a rămas întipărit în minte?
4. Sportivul preferat.
Adriana BABEŢI
1. Gimnastică ritmică (la Palatul Pionierilor), atletism (în şcoala generală) şi canotaj (la facultate).
2. Vulgaritatea unor galerii, mitocănia unor patroni, antrenori şi chiar sportivi; dispariţia unui tip de graţie inteligentă şi a unei moralităţi pe care sportul, ca orice tip de joc, le presupune.
3. Seara campionilor, meciul de la Timişoara dintre România - Brazilia ’94. Şi o mai veche imagine a galeriei timişorene, cînd într-o noapte Poli a luat o bătută magnifică, în cîntecele şi încurajările a mii şi mii de oameni muraţi de ploaie.
4. Paolo Maldini.
Lucian BOIA
1. Mi-a plăcut şi îmi place foarte mult să înot, fără a fi însă un profesionist. Şi merg foarte mult pe jos. Cel mai bine gîndesc plimbîndu-mă. Dar asta ţine de o anume igienă a vieţii.
2. Importanţa şi puterea banului. Dar asta nu priveşte exclusiv sportul. Întotdeauna lumea a fost dominată de bani, puterea banului era însă mereu contrabalansată de ceva în societăţile tradiţionale şi chiar în cele occidentale ale secolului XIX. Astăzi nici religia, nici patriotismul, democraţia însăşi nu mai funcţionează fără bani.
3. Jocurile olimpice, campionatele mondiale... Mă interesează competiţia în sine, nu un sport sau o anume confruntare.
4. Nu cred că m-a impresionat vreodată un sportiv atît de mult.
Emil BRUMARU
1. Am jucat fotbal, am fost portar – aveam bune reflexe - sau bec, adică fundaş. Am mai jucat volei şi am făcut-o foarte bine: scoteam mingi prin rostogolire pe spate. Era spectaculos, se uitau fetele la mine...
2. Faptul că fotbaliştii au cele mai mişto femei. Sînt invidios pe ei.