Bugetul de austeritate a făcut ca ambasada României la Seul să funcţioneze în prezent cu un însărcinat cu afaceri, nu ambasador, şi cu un consul economic, care însă, de la 1 decembrie, va trebui să elibereze postul, tot din motive financiare. În paralel, Coreea de Sud, care este gazda Summitului G20, susţine intens o campanie de poziţionare pe piaţa europeană cu investiţii şi exporturi care se sprijină pe excedentul uriaş de câteva zeci de miliarde de dolari, în aceste vremuri de criză generalizată.

Ce ar putea câştiga şi cât va câştiga de fapt România de pe urma ţintelor asumate de administraţia de la Seul în Europa?

Radiografia realizată de România Liberă reflectă o dilemă care, la Bucureşti, s-a ridicat la rang de politică naţională.

România Liberă: Ce-i lipseşte României pentru a profita de pe urma ambiţiilor economice ale Coreei de Sud în Europa?

Sever Cotu : Nu avem suficientă voinţă politică pentru a absorbi fondurile coreene. Practic, Coreea de Sud a investit în România circa 500 milioane dolari, în obiective importante: şantierul naval de la Mangalia, Samsung la Târgovişte, IMGB Bucureşti, alte două-trei companii care au investit, în Bihor, în fabrici de produse electronice. Investiţiile lor în România nu sunt de neglijat, chiar dacă 500 milioane de dolari nu reprezintă totuşi potenţialul pe care îl vedem la Coreea de Sud. Este însă o investiţie bună după necesităţile noastre.

RL: Un diplomat coreean de la Bucureşti îmi spunea că, din păcate pentru România, prezenţa Coreii de Sud rămâne slabă în raport cu analizele lor asupra potenţialului nostru. Şi mai spunea că, adesea, mai tentate să vină aici sunt companiile care vor să desfacă mărfuri, decât cele care ar produce efectiv.

S.C.: Toate marile firme coreene au reprezentanţe de desfacere în România. Sigur, aceasta e varianta cea mai simplă de a face business. Noi dorim în