Fenomenul muncii la negru a luat amploare, odată cu criza economică şi disponibilizările majore. Inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba, Horaţiu Puiu, a spus că majoritatea angajaţilor la negru se regăsesc în domeniile taximetrie, comerţ, întreprinderi individuale şi în activităţile ziliere. Chiar şi studenţii îngroaşă rândurile muncitorilor la negru, fiind dispuşi oricând să facă unele compromisuri, pentru a avea un ban în buzunar.

Echipele de control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba au verificat, în ultimele nouă luni, sute de angajatori, pentru a identifica persoanele care lucrează fără forme legale. Au fost găsite în acest timp 120 de persoane care munceau la negru. Doar în luna octombrie a.c. au fost descoperite 47 de persoane muncind fără forme legale, iar 30 de persoane aflate în astfel de situaţii au fost identificate la începutul lunii noiembrie.

Horaţiu Puiu a spus că amenzile sunt de 3.000 lei de persoană şi se aplică angajatorilor, însă încălcarea legii are efecte negative socio-economice asupra întregii populaţii. „Munca nedeclarată are efecte pe termen scurt şi lung, atât asupra angajatorului cât şi a angajatului, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială”, a declarat acesta.

Munca la gri – altă formă de sustragere de la plata impozitelor

Un alt fenomen aproape imposibil de combătut este munca la gri. Potrivit inspectorului şef ITM Alba, munca la gri înseamnă înţelegerea dintre angajotor şi angajat de a-l plăti pe cel din urmă cu un salariu minim pe economie, venit pe care-l completează cu bani din mână, un fel de spor de salariu, sumă sustrasă de la plata obligaţiilor sociale. „Este greu de depistat. Indicii am avut, dar nu am putut proba”, a decl