Datoria guvernamentală externă a ajuns la sfârşitul lunii septembrie la 17,7 mld. euro, cu 5 mld. euro peste nivelul din trimestrul al treilea de anul trecut, în timp ce îndatorarea sectorului bancar pe pieţele externe a fost în scădere cu 1 mld. euro, la 21,4 mld. euro.

În trimestrul al treilea s-a văzut în datoria externă a cincea tranşă din împrumutul de la FMI de circa 900 mil. euro, care a intrat la rezerva BNR în iulie, precum şi suma de 1,5 mld. euro, virată de Comisia Europeană pentru Finanţe. Analiştii au anticipat că spre finalul anului ar trebui să vedem creşteri semnificative ale datoriei externe pe fondul împrumuturilor de la finanţatorii internaţionali, în timp ce creşterea datoriei sectorului privat va fi redusă din cauza deteriorării perspectivelor economiei româneşti.

Încă din 2009 îndatorarea externă a început să se mute de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental.

Deşi în al doilea trimestru din 2010 datoria guvernamentală externă a scăzut uşor, în perioada iulie-septembrie a revenit pe creştere, iar perspectivele sunt de continuare a ascensiunii, având în vedere necesităţile de finanţare mari determinate de situaţia fiscală precară. Datoria externă privată acumulată de bănci şi companii continuă să reprezinte mai mult de jumătate din datoria externă totală, însă ponderea este în scădere.

Datoria acumulată la nivelul autorităţii monetare a ajuns la 9 mld. euro, în creştere cu 3,3 mld. euro comparativ cu T3 2009.

În cazul băncilor datoria pe termen lung a scăzut cu circa 1,4 mld. euro, în timp ce datoria pe termen scurt a urcat cu 325 mil. euro. "În ceea ce priveşte sectorul bancar, scăderea datoriei arată că o parte dintre băncile-mamă şi-au luat banii înapoi. Chiar au avertizat că nu au în ce să investească pe piaţa românească. Dar nu cred că va continua ace