Finalul interviului cu Nicolae Manolescu. Ambasadorul României la UNESCO. Critic literar, cel mai tare din viața mea. Președintele Uniunii Scriitorilor.
Istodor: Cînd ați dat lovitura?
Manolescu: Niciodată.
Istodor: Cînd ați fost prost ultima oară?
Manolescu: De prea multe ori ca să-mi amintesc când mi s-a întâmplat prima sau ultima oară. Cine crede că n-a fost niciodată prost, să ridice piatra și s-o arunce.
Istodor: Ce e-n capul dumneavoastră?
Manolescu: Idei. De tot felul.
Istodor: De ce sînteți cum sînteți?
Manolescu: Probabil din cauza A.D.N.-ului moștenit și a educației primite.
Istodor: Ce înseamnă identitatea? Folosește la ceva în lumea asta?
Manolescu: Dacă identitate nu e, nimic nu e. Folosește la definirea condiției umane.
Istodor: Spuneți-mi un rînd despre politică.
Manolescu: N-am voie.
Istodor: Rezumatul operei dvs. În două rînduri.
Manolescu: O operă nu se poate rezuma. Și, mai ales, nu de către autorul ei.
Istodor: Spuneți-mi trei știri din media ultimei săptămîni care vă interesează. De ce acestea?
Manolescu: Moțiunea de cenzură, manifestațiile de protest din România și din Franța și îngrijorătoarea trilaterală Franța, Germania și Rusia.
Istodor: Povestiți-vă istoria vietii enumerînd vîrstele prin plăcerile de lectură și muzică.
Manolescu: Îți pot trimite un c.v.
Istodor: Cum e lumea din jurul dvs.? Cum e România?
Manolescu: Lumea este cum este, și ca dânsa suntem noi.
Istodor: Ce vă dă siguranță în viața de fiecare zi?
Manolescu: Faptul că mă trezesc, încă o zi, din somn.
Istodor: De ce trăiți?
Manolescu: N-am de ales: nu cred în viața de după moarte.
Istodor: De ce nu vă sinucideți?
Manolescu: N-am destule motive și nici curajul de a o face.
Istodor: Ce-nseamnă un compromis în România?
M
