În momentul aderării la U.E., pentru a asigura continuitatea reformei în justiţie şi a măsurilor anticorupţie, a fost creat un mecanism special de cooperare şi verificare pentru România şi Bulgaria, acelaşi pe care îl invocă acum unele voci din spaţiul comunitar, pentru a dovedi că, atâta timp cât Mecanismul de Cooperare şi Verificare este menţinut, România nu este pregătită să adere la Spaţiul Schengen.
În ziua în care o comisie de experţi a C.E. s-a aflat la Timişoara pentru a verifica stadiul îndeplinirii obiectivelor impuse Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” pentru ca România să poată adera la Schengen, în martie 2011, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, afirma că ţara sa nu se opune intrării României în Schengen, dar că acest acord va fi posibil doar după un raport al C.E. „mai pozitiv” privind lupta anticorupţie.
E corectă invocarea acestor probleme în contextul discuţiilor privind intrarea în Schengen? Un răspuns îl oferă Laura Ştefan, coordonator anticorupţie al S.A.R., care vorbeşte şi despre efectele pe care le-a avut Mecanismul de Cooperare şi Verificare asupra sistemului de justiţie din România, despre obstacolele întâmpinate, dar şi despre felul în care e perceput de populaţie.
„Dosare de tipul “Voicu” pun un mare semn de întrebare asupra capacităţii României de a-şi curăţa propriile structuri”
O declaraţie asemănătoare cu cea făcută, marţi, de ambasadorul Franţei, Henri Paul, a fost dată în septembrie, în timpul unei vizite în România, de către secretarul francez de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche. Acesta spunea că ar putea exista o legătură între admiterea României în Spaţiul Schengen şi menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Cum comentaţi?
Legătura nu este una directă. Nu vorbim despre o prevedere legală care să lege MCV de aderarea la Spaţiul Sch
