O vedem pe scenă la teatru, prezintă spectacole sau diverse evenimente, propria emisiune TV sau interpretând melodiile Mariei Tănase. Vorbeşte mereu cu patos şi pune pasiune în tot ceea ce face şi este greu să nu o îndrăgeşti.
Pare distrată şi superficială şi, cu toate acestea, totul îi iese aşa cum trebuie. Puţini ştiu că, defapt, Mirela Pană îşi joacă rolul foarte bine pentru că petrece ore întregi, poate chiar nopţi la rând, repetând. „Pasiunea este apanajul artistului. De pasiune nu se vorbeşte, doar se face“, mărturiseşte Mirela Pană.
S-a vrut profesoară
Este greu de crezut că un actor, aşa cum este Mirela Pană, a nimerit în actorie la insistenţele altcuiva.
„Eu nu am vrut să mă facă actriţă. Am vrut să fiu profesoară de istorie şi chiar am devenit studentă la Cluj. Nu a fost să fie. La insistenţele surorii mele am intrat în acest «sistem». Ei îi datorez fericirea şi nefericirea mea de a fi actriţă“, mărturiseşte Mirela Pană. Debutul l-a avut în 1992 în piesa „Ketty se mărită“, în regia lui Constantin Dinischiotu, la Teatrul Fantasio. Au urmat apoi roluri dragi Mirelei, Eliza Doolittle în „My Fair Lady“ (1998) la Teatrul de Operă Constanţa.
„Nu calc pe cadavre“
Interpretează, repetă, cântă, dansează şi pentru fiecare activitate în parte munceşte din greu. „S-a spus despre mine că sunt genul de actor care calcă pe cadavre. Nu este adevărat. Toată viaţa am muncit pentru meseria asta. Au fost zile şi nopţi când nu am plecat din teatru. Am învăţat singură să stau în poante până am obţinut titlul de «dansatoarea anului». Am avut acest atu al muncii pentru că treaba cu talentul este discutabilă. Niciodată nu am fost în competiţie cu colegii mei, ci cu mine“, mai spune Mirela Pană.
Proiecte
Mirela spune că venirea pe lume a fiului său Luca i-a schimbat viaţa. Are, însă o agendă destul de încărcată, iar timpul pe care îl p
