Ajuns pentru o vizită de câteva zile la București, la invitația Ambasadei Franței, scriitorul Norman Manea, emigrat din 1986 în Statele Unite, a participat, miercuri seară la o întâlnire cu cititorii săi, la Institutul Francez din Capitală.
Membru al Academiei de Arte din Berlin, profesor al mai multor universităţi americane şi autor a peste douăzeci de romane de ficţiune şi eseuri, Norman Manea a fost de față la lansarea cărților „Vizuina”, „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, „Variante la un autoportret”, „Anii de ucenicie ai lui August Prostul” și „Plicul negru” din seria de autor pe care Editura Polirom a iniţiat-o în 2008, precum și a volumului „Laptele negru”, publicat recent la Editura Hasefer.
MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Norman Manea Norman Manea
Întrebat dacă a simţit că poate aduce o mărturie în plus, după ce a fost unul dintre cei mai tineri deportaţi, în ultimii ani ai Holocaustului, Norman Manea a spus că mărturiile despre această tragedie sunt oricum foarte numeroase, cuprinse în biblioteci întregi, și că nu crede că se va schimba ceva cu sau fără mărturia ultimilor supravieţuitori.
"Nu se va schimba nici realitatea acestei orori, nici negarea ei persistentă", a completat acesta. „Sunt plimbat cu mașina dintr-un loc în altul ca un rock star", a evitat Norman Manea o invitație de a analiza România de acum, spunând că nu a avut un contact real cu oamenii. Contactul care l-a impresionat, ce-i drept în mod neplăcut, a fost cel cu presa românească, pe care o găsește „deplorabilă”, având impresia unei creșteri a vulgarităţii și a grosolăniei şi a faptului că există un sentiment de iritare generală și de nemulţumire. "Mă feresc să dau vreun calificativ, dar nu pot să spun că este foarte încurajator ceea ce se vede", a spus Manea.
„Sper că între bătrânul care am devenit și tinerii de aici să exist