In 2006, ISPA a devenit proiectul de infrastructura fundamentala pentru un oras care a ratat dureros de multe proiecte ambitioase: autostrada, pod peste Dunare, aeroport, spital regional, asociere metropolitana cu Braila, port de ambarcatiuni, refacerea cheului istoric, construirea terminalului de pasageri si containere si introducerea portului Galati in circuitul”Croaziere pe Dunare”, arata o ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat prin Programul PHARE.
Doar sansa creata de ISPA - in special proiectul de reabilitare a sistemelor de aductiune apa si canalizare si de epurare a apelor uzate - parea sa mai ridice Galatii de pe un rusinos loc 16 in clasamentul national al calitatii vietii. Anul 2010 a produs insa revelatii fundamentale - cum ca nici macar gestionarea fondurilor europene nu izbaveste o administratie cu apucaturi balcanice de neputinta sau de proaste obiceiuri cu iz de coruptie.
De la “Cea mai mare catastrofa urbana” la catastrofele ISPA
Toata Romania isi tinea respiratia, in iulie 2010, ingrozita de formula de inundatie “Cea mai mare catastrofa urbana”, lansata de viceprimarul de Galati, Mircea Cristea. Este personajul care ingrozise anterior si proiectul ISPA, declarand relaxat ca termenele de predare sunt intarziate cu un an si jumatate.
Desemnat de Primarul Dumitru Nicolae sa coordoneze angrenajul proiectelor ISPA, viceprimarul Mircea Cristea spune ca de un an el nu mai este sef la ISPA apa canal si epurare ape uzate si se preface ca nu stie –ca proiectul ISPA se rateaza incet, dar sigur. Sau ca necesita prelungirea termenului de finalizare (decembrie 2010) cu un an. Daca nu va fi prelungire de termen, se risca intreruperea finantarii de la UE si sarcina continuarii lucrarilor revine munic
