După ce a absolvit liceul „Nicolae Bălcescu", s-a îndreptat, contrar opiniei unor profesori, către Facultatea de Silvicultură, urmându-şi astfel visul, acela de a trăi şi munci în natură.

După absolvire, a fost repartizat la Ocolul Ianca, iar din anul 2001 este directorul executiv al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Brăila.

„Poate părea paradoxal, dar un vânător adevărat este înainte de toate un mare iubitor de natură. Se poate spune fără a greşi că vânătorul a înlocuit în natură greşelile făcute de predecesori care au uitat că echilibrul biologic trebuie păstrat cu mare atenţie", ne-a mărturisit Laurenţiu Radu.

Greşeli istorice

„În urmă cu mulţi ani, marii carnasieri ai stepei, în speţă lupii, au fost exterminaţi. Au rămas populaţii foarte mici prin Moldova, Transilvania şi Podişul Getic. Dar lupii aveau un rol determinant în păstrarea echilibrului şi sănătăţii animalelor sălbatice. În lipsa lor au venit vânătorii sportivi care elimină periodic ceea ce altădată natura elimina singură", a mai spus inginerul silvic.

Acesta a venit şi cu un exemplu: „Cine a mai auzit ca cerbul lopătar să crească în câmpie? Acesta a apărut pe la unele ferme adus de oameni cu dragoste de animale. L-a îngrijit, l-a pus pe picioare, şi când i-a venit vremea i-a dat drumul. Uite aşa am ajuns să avem populaţii de cerbi, de căprioare", ne-a explicat interlocutorul.

Dragoste de animale

„Din dragoste de animale au apărut şi câinii sălbatici care sunt din ce în ce mai numeroşi. Organizaţiile care apără câinii aflaţi pe câmp sau în păduri chiar bnu realizează pericolul reprezentat de aceştia. Omul nu are teamă de câini. Aşa că aceste exemplare complet sălbăticite sunt periculoase şi pentru noi. În plus nu vreau să spun ce prăpăd fac printre puii d eiepuri sau chiar de căprioară", ne-a spus cu tristeţe di