„Adevărul" a reconstituit o pagină de istorie aproape necunoscută: tentativa de proclamare a unei republici autonome lângă Cluj. S-a întâmplat la câteva luni după Adunarea Naţională de la Alba Iulia. În primăvara anului 1919, reprezentanţii celor 40.000 de maghiari care trăiau în Ţara Călatei (Kalotaszeg) au dorit să proclame autonomia acestei zone etnografice.
Vremurile erau tulburi. La Alba Iulia, cu câteva luni înainte, se proclamase unirea Transilvaniei cu România. Armata română eliberase teritoriul Ardealului, dar încă niciun tratat de pace nu consfinţise noile graniţe, iar de problemele interne ale Transilvaniei se ocupa mai cu seamă Consiliului Dirigent de la Sibiu, şi abia apoi guvernul de la Bucureşti.
Citiţi şi:Idee: listă cu toţi maghiarii din lume
Liceu european la Timişoara: Copiii maghiari sunt duşi la cursuri cu autobuzele şcolii
Despre cele ce s-au întâmplat în acea perioadă în împrejurimile Clujului au rămas prea puţine mărturii, însă toate conduc spre arhitectul Kós Károly, cel care a venit cu ideea ca maghiarii din zona cuprinsă între Cluj-Napoca (fără acest oraş) şi Huedin să îşi declare autonomia.
Printre puţinii care au cercetat această chestiune se numără învăţătorul Fekete Károly din Huedin, fost inspector şcolar şi director de şcoală. „Au fost vremuri tulburi pe atunci. Bunăoară, în data de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România, motiv de nemulţumire pentru cele peste 40.000 de suflete de maghiari din Ţara Călatei", explică învăţătorul.
„Maghiarii au trăit adevărate momente de cumpănă după 1 Decembrie 1918. Acesta a şi fost motivul pentru care Kós Károly, om de marcă maghiar al vremii, a decis să încerce să resusciteze maghiarimea din Ţara Călatei, concepând un plan amănunţit pentru constituirea şi proclamarea unei republici independente a maghiarilor din Transilvania
